Şi vegetarienii se pot hrăni nesănătos...

Pentru mulţi cuvântul vegetarian echivalează cu nutriţie sănătoasă. Şi totuşi, cei doi termeni nu sunt echivalenţi. Există obiceiuri nesănătoase frecvent întâlnite în dieta vegetarienilor, obiceiuri ce favorizează apariţia unor boli grave la persoane care au adoptat vegetarianismul cu mulţi ani înainte.

Grăsimi

Grăsimile tratate termic constituie o importantă cauză a îmbolnăvirii celor ce au adoptat deja un regim alimentar mai sănătos decât alţi oameni. Temperaturile ridicate la care sunt supuse grăsimile în cursul gătirii unor preparate culinare prin prăjirea sau fierberea grăsimilor determină producerea unor substanţe toxice (acroleină, dimeri, trimeri, polimeri) deosebit de dăunătoare organismului atât pe termen scurt prin efectul iritării mucoasei organelor tubului digestiv (producând fenomene de intoleranţă manifestate prin arsuri esofagiene, regurgitaţii, dureri epigastrice sau hepatice, colici biliare), cât şi pe termen lung efectul cancerigen fiind dovedit nu doar pe animale de experienţă, ci chiar şi la om. Modificările sunt cu atât mai intense la grăsimile cu grad de nesaturare mai ridicat cum ar fi uleiul de germeni de porumb şi uleiul de soia.

Refolosirea uleiului prăjit pentru o nouă prăjire este şi mai dăunătoare, întrucât aceşti produşi toxici au o concentraţie mai ridicată în funcţie de durata de prăjire şi de numărul de reutilizări a grăsimii respective. Prin prăjire grăsimile îşi pierd în totalitate vitaminele liposolubile (A, D, E, K), iar proprietatea lor de a reduce colesterolul sanguin scade, păstrându-şi ridicată doar valoarea calorică pe care cei mai mulţi dintre noi ne străduim să o limităm cât de mult posibil.

De remarcat că pe termen lung efectul cancerigen se menţine în memoria celulelor afectate, astfel încât prin cumulare, chiar când grăsimile prăjite sunt folosite la intervale mari de timp, se poate declanşa apariţia unui cancer când se atinge un anumit nivel prag.

În mod inutil, tigaia teflon este adesea unsă cu ulei sau gospodinele adaugă ulei în compoziţia alimentelor înainte de a le prăji.

Prăjit în tigaia teflon sau în orice alt vas, uleiul este la fel de dăunător sănătăţii. Nu ungeţi niciodată tigaia teflon cu ulei, nici atunci când o puneţi pe foc, nici după aceea. Nu adăugaţi ulei în compoziţia chiftelelor sau clătitelor. Vor fi deosebit de gustoase şi cu mult mai sănătoase preparate fără grăsime. Tigaia teflon folosită cu grăsime se strică şi nu-şi va mai atinge scopul. Este inutilă investiţia ei dacă alimentele se prăjesc în grăsime ca într-un vas lipsit de proprietăţi deosebite.

Atunci când preparăm la cuptor alimentele, hârtia de copt este o soluţie ideală pentru tapetarea tăvii. Hârtia de copt se întinde pe suprafaţa tăvii uscate, apoi se toarnă compoziţia de alimente. Nu adăugaţi ulei nici în preparatele culinare pregătite pentru copt, ci adăugaţi-l dacă doriţi după ce drobul sau chifteluţele sunt deja scoase din cuptor.

Grăsimile hidrogenate (margarina) sunt de asemenea consumate la scară largă printre cei ce pretind că mănâncă sănătos. Acestea le găsim în aproape orice produs de tip biscuiţi, fursecuri, saleuri, sărăţele, covrigei crocanţi procuraţi din comerţ, dar şi în prăjiturile de casă pregătite cu multă osteneală în bucătăriile vegetariene. Nu se merită să investim munca şi banii noştri pentru o hrană nesănătoasă! Nu se merită să ne vindem sănătatea pentru delicatese doar "gustoase" şi hipercalorice pentru ca mai târziu să facem mari eforturi să redobândim ceea ce ni se dăduse în dar.

Conservanţi

De teamă să nu greşească sau pentru a-şi uşura munca, multe gospodine folosesc diferiţi conservanţi pentru păstrarea alimentelor pentru iarnă. Acidul acetil salicilic (aspirina) este adesea folosit ca şi conservant chiar în conserve simple care se păstrează cu excelent succes chiar ani de-a rândul doar prin sterilizare cum ar fi sucul de roşii sau sucul de fructe (must de struguri sau alt suc natural). Aspirina irită mucoasa stomacului şi favorizează ulcerele gastrice şi duodenale, mai ales la persoanele predispuse la aceste suferinţe.

Oţetul, indiferent dacă este din struguri, mere sau alte surse, nu trebuie folosit ca atare sau pentru conservarea ardeilor şi murăturilor pentru iarnă sau la prepararea salatelor. Astfel, zarzavaturile atât de sănătoase devin dăunătoare prin combinaţia lor cu oţet. Preferaţi acrirea salatelor cu zeamă de lămâie. Datorită preţului ridicat al lămâilor mulţi aleg varianta nesănătoasă a acririi cu oţet, sare de lămâie sau acidul citric chimic considerat suc de lămâie (Helas) în dauna sănătăţii, fără să calculeze cât costă mai târziu pierderea ei.

Efectul iritativ al oţetului, cât şi al altor condimente iuţi se manifestă prin afectarea mucoaselor tubului digestiv şi apariţia sau agravarea unor gastrite, esofagite, ulcer gastric sau duodenal, colite. Când efectul iritativ este prelungit şi se repetă frecvent pot apărea şi cancere ale tubului digestiv cu punct de plecare la nivelul mucoasei iritate.

Condimentele

În timp ce oamenii vor să vadă la mesele vegetariene alimente simple gătite sănătos, aceștia se străduiesc să "dreagă" gustul natural al acestora adăugând condimente picante ce le aseamănă cu cele din carne. Într-adevăr, carnea nu are gust bun decât prin adaosul de zarzavaturi şi condimente, dar preparatele vegetale nu au nevoie de îmbunătăţiri, întrucât legumele au deja un gust plăcut. Totuşi, alimentele prezentate mai ales la mesele festive, conţin condimente picante precum dafin, piper, muştar, cuişoare, etc. iritante pentru mucoasa tubului digestiv.

Frunze de pătrunjel, mărar, ţelină şi leuştean sunt condimente valoroase ce aduc nu doar gust plăcut, ci şi vitamine, fără efecte dăunătoare. Se recomandă adăugarea lor în mâncare la sfârşitul procesului de fierbere pentru ca vitaminele să-şi păstreze cât mai mult valoarea nutritivă.

Aromele

Pentru ca deserturile să nu aducă doar gust şi calorii este important ca ele să conţină printre ingrediente şi fructe. Lăsaţi, deci, ca aroma lor naturală să domine gustul plăcut şi învăţaţi să preferaţi plăcinta de mere, de exemplu, fără adaos de scorţişoară. Se consideră că obişnuinţa gustului nostru şi al copiilor noştri cu arome şi condimente precum "scorţişoară, cuişoare şi condimente aromate" sunt preferate pentru că "apetitul a fost educat în mod greşit până când a fost stricat... Hrana simplă şi sănătoasă li se pare insipidă". (Ellen G.White, Dietă și Hrană, paragraf 360)

"Fără zahăr"

Biscuiţi, fursecuri, napolitane, bomboane, ciocolată, gumă de mestecat, sucuri sau băuturi răcoritoare fără zahăr sunt oferte tentante pentru cei ce se măgulesc cu ideea că adoptă un aliment sănătos fie din dorinţa de a scădea numărul de calorii din dieta zilnică, fie pentru a evita cu orice preţ zahărul considerat pe bună dreptate un duşman de temut.

Argumentele pro privind opţiunea îndulcitorilor artificiali se exprimă, însă, în comparaţie cu zahărul alb şi nu în comparaţie cu glucidele naturale pe care le putem consuma în mierea de albine sau fructe, legume şi cereale.

Îndulcitorii artificiali sunt produşi chimici cu mult mai dulci decât zahărul. Aspartamul (E 951), zaharina (E 954) sau sucraloza (E 955) sunt de 200-700 de ori mai dulci decât zahărul. Valoarea calorică a acestora este aproximativ egală cu cea a zahărului, dar datorită cantităţii mici necesare pentru îndulcirea produselor alimentare valoarea calorică consumată devine nesemnificativă şi astfel, pentru a scăpa de kilograme, mulţi aleg varianta consumului de îndulcitori sintetici în loc să-şi echilibreze alimentaţia în mod cumpătat. Acidul aspartic, fenilalanina şi metanolul, produşi chimici apăruţi în urma descompunerii îndulcitorilor sintetici în organism favorizează afecţiuni tumorale, diabetul, astmul, scleroza multiplă, epilepsia, boala Alzheimer, limfoame şi multe altele.

Gustul înşelător

Încă din anul 1968 Dr.Robert Ho Man Kwok a descris o serie de simptome pe care unele persoane se pare că le-au simţit după consumul de alimente dintr-un restaurant din China. Printre acestea erau incluse dureri de cap, crize de astm, reacţii alergice, tahicardii, greaţă, vărsături, senzaţii de constricţie la nivelul gâtului, şi senzaţii de rău, în general. Simptomele erau de obicei uşoare şi temporare şi se datorau prezenţei glutamatului monosodic (E 621) în alimente.

Glutamatul este un produs chimic adăugat în preparatele alimentare cu scopul de a da un gust plăcut. El nu este o substanţă hrănitoare, nici măcar necesară organismului. Deşi nu face altceva decât induce în eroare senzaţia gustativă amăgind creierul că se hrăneşte "sănătos" este folosit pe scară largă în produsele "fast food", dar şi în bucătăriile vegetariene ascuns în des întâlnitul "Delicat", "Vegeta", "Condimente" gata ambalate şi recomandate pentru diverse preparate, gelatină şi alte extracte şi concentrate aşa zis "naturale".

Jesus Fernandez Tresguerres, director al Departamentului de Fiziologie în cadrul Facultăţii de Medicină de la Universitatea Complutense din Madrid arată că glutamatul monosodic afectează senzaţia de foame şi de saţietate.

Apetitul crescut, dificil de controlat datorită folosirii acestui aditiv alimentar are ca urmare obezitatea cu întregul cortegiu de complicaţii care-l însoţesc.

Excluderea lui din alimentaţie este din ce în ce mai dificilă atunci când apelăm la aditivi alimentari sau semipreparate din comerţ deoarece se găseşte în bomboane, pastă de tomate, sosuri, gelatină, extract de drojdie, supe instant, băuturi răcoritoare şi sucuri, extract de orz, extract de malţ, gluten din porumb, tofu, lapte de soia, lapte procesat, dar şi în săpunuri, şampoane, cosmetice, medicamente, inclusiv în alimente pentru copii.

Reducerea la maxim a produselor preparate industrial şi prepararea alimentelor în casă doar cu fructe, zarzavaturi şi legume în starea lor naturală constituie un avantaj de o valoare nepreţuită pentru sănătate.

Iată două rețete* în care alimentele pot fi la fel de gustoase fără a folosi grăsimi prăjite:

Floricele fără grăsime

Se încinge bine pe foc un vas de 5-6 l din inox gros sau un ceaun de fier timp de 3-4 minute. Nu se adaugă deloc ulei sau alte grăsimi. Se pune ½ linguriţă sare, apoi 3 linguri de boabe de porumb. Se acoperă cu un capac şi cu ajutorul unui prosop de bucătărie se roteşte vasul deasupra focului, astfel încât boabele de porumb să se amestece mereu între ele. Se continuă rotirea vasului până când nu se mai aud pocnind boabele de porumb. Se răstoarnă floricelele într-un castron şi se pot adăuga altele pentru o nouă porţie.

Cartofi pai delicioşi

Se curăţă, se spală şi se taie cartofii pai. Se aşază într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Se presară cu sare şi se dau la cuptor la foc iute (180-200 grade C). Se lasă la rumenit după dorinţă. Se scoate tava şi se stropesc cu ulei crud. Se servesc calzi.

*Reţete şi sfaturi culinare - Cornelia (Neli) Costea